marți, 19 octombrie 2010

Cate un strop...


Azi, odata cu ploaia, am realizat ceva...toata lumea care te cunoaste ia o particica din tine... Cateodata nu realizezi asta...interactionezi pur si simplu si faci asta pentru ca asa ti se pare normal...fara sa ridici pretentii, fara sa ceri ceva. Doar ca se intampla sa vina furtuna din cand in cand....si, ca si furtuna, oamenii iti iau mai mult decat vrei tu sa dai...nu te poti revolta atunci...dar, cand iti lipseste acel ceva iti dai seama ca a plecat cu furtuna.
Toti oamenii pe care ajungi sa-i cunosti la un moment dat ajung sa fie ca un strop de ploaie...cade,uda si se usuca...ramane doar senzatia ca a fost acolo. Fiecare schimba ceva...

Vreau sa ma evapor odata cu ploaia...asa as fi in continua miscare...as putea fi una cu ploaia....as vedea lucruri noi,locuri noi,oameni noi....

Un comentariu: